Manipur University Umdan Mitvet khat

Masang chun Master (Post-Graduate) hi akiman-man, ahilou leh athanom-nom bou in asim dan in ana kilang’in, hinlah phat chedan kikhel jing toh kilhon in alouthei lou dan in ahung umdoh tan Master sim jong akibe jing tai. Adeh in General-Line (tichu Professional Line hilou) a cheho din Master sim ding hi apoimo dehset-e. Hiche hi ajeh tampi umjong leh Natoh (Service) leh hetna (knowledge) sang deijeh ahipen’e.
Master degree bollou poimo dan simlai hon ahin hetjep jep utoh kilhon in University hoitah ahilou vang in Manipur University jeng a jong Applicant atam lheh ji tan, department atamjo ah admission mu ding hi thilbai ahung hi tapoi.
India sung ahin University ho hi University Grant Commission (UGC) vetsui na noi in aki koi in, hiche hi Union Ministry of Human Resource Development, Government of India noi ahikit-e. Tu-naicha a UGC in notice khat ana sodoh dungjui chun September 3, 2015 chan hin India sung ah University-733 aum tan, hiche hochu State Universities-336; Deemed to be Universities-127; Central Universities-46; chule Private Universities-224 ahi.
Manipur ahin [State neocha ahi vang in] University-thum aum’in, hiche ho chu Central Agricultural University (CAU), Iroisemba; Manipur University (MU), Canchipur; chule Sangai International University (SIU), Churachandpur ahiuve. CAU leh MU hi Central University ahi in, SIU hi Private University hiding ahi.
Tuhin Sport University khat tundoh nading leh DM College hi (DM College or Arts; DM College of Science; DM College of Commerce; DM College of Teacher Education; chule GP Women College gopkhom’a) DM University a heidoh nading tohgon jong aum’e. Alangkhat ah Indira Gandhi National Tribal University (IGNTU), Amarkantak (MP) in jong Regional Campus khat 2009 kum chun ana hongdoh in, tuhin Department li (4) aum tai. IGNTU-RCM hi Sadar Hills, Gamnom-Sapormeina hop sung a um Makhan khomun a um ahin, tu tadi hin temporary arrangement kigon na Chingmeirong (Imphal) ah aum nalai’e. Hiche ho kalval jong hin Manipur sung’a lekha sim sang nathei mun NIT, MIT, CIPET, NIELIT, Government College of Technology, chule adg. jong aum’e. Alangkhat a MU noi a um College hi agom in 73 ahi in, hiche ho lah ahin Affiliated Colleges-34; Government Aided Colleges-8; Permanently Affiliated Private Colleges-18; Private Affiliated Colleges-7; Permitted Private Colleges-6; chule adg. ahi. Hiti ho jouse hi ivet leh Higher Education hi Sorkar in ichan a akhohsah ham tihi bailam tah a hetjeng thei ahi.
Manipur sung a hin Institution ijat umjong leh asangpen leh mi hetpen chu Manipur University (MU) hi ahi nalai-e. Ajeh chu achung a hung kiminphah Manipur sung’a um university ho lah-a MU hi aluipen, alien pen, chule status a vet ding a jong asangpen ahi nalaiye. MU hi Manipur University Act. 1980 (Manipur Act 8 of 1980), noi’ah 5th June, 1980 nikho chun ana kitung doh in; 13th October, 2005 nikho a kipat chun The Manipur University Act 2005 (No. 54 of 2005) noi ah central university khat din ana kiheidoh tan ahi.
MU ahin School of Studies gup (6) aum in, agom in Departnment leh Institution 33; chule Centre for Studies-8 leh adg. tampi aum’e. Hiche a centre-8 hochu:
i)                   Centre for Study of Social Exclusion and Inclusive Policy (CSSIEP);
ii)                Centre for Human Rights and Duties Education;
iii)              Computer Centre;
iv)               Education Multimedia Research Centre;
v)                 Centre for Manipur Studies (CMS);
vi)               Centre for Myanmar Studies;
vii)            University Museum; chule
viii)          Centre for Gandhian Studies ahiuve.
Centre of Studies hohi alhangpi a Research toh kisai a natoh na jeng ahi in, hinlah Diploma course, Ph.D, chule course dang dang pe jong aume.
Alangkhat a Department hohi Master leh Ph.D simna ahi in, Vocational Course le PG Diploma Course pe jong aum’e. MU a School of Studies leh anoi a um Department leh Institution hochu:
2. School of Human and Environmental Science: Anthropology; Earth Science; Forestry & Environmental Science; Geography; Physical Education and Sports Science.
3. School of Life Science: Life ScienceBiotechnologyBiochemistry.
6. School of Medical Sciences: JNIMS leh RIMS ahiuve.
Hiche a kipe Department-33 lah-a Department 30 (JNIMS, RIMS, chule Foreign Language simtha lou a) Master (MA) seat tamna pen hi Manipuri leh B.Ed ahi in, Intake Capacity hi 100 cheh ahi. History & Political Science a seat-90 cheh; chule English, Economics, & Life Sciences a 80 cheh ahiuve. Intake Capacity lhom napen ahile Biochemistry, Earth Science, chule Fo. & Env. Science ahiuvin, seat-16 cheh anei uve. Department-30 hohin agom in Intake (seat capacity) 1434 anei uvin, average a department khat-a seat-48 tobang ahi.
Hitia Department jouse a seat limit aum vang hin applicant hi kumseh in akibe jing’in, seat leh applicant ratio hi akikheh lheh tai. Vetsahnan: 2015-16 academic year a ding a department phabep a Applicant leh seat capacity jat chu English-297 (80); Education-246 (45); Fo. & Env. Sc-357 (16), Pol.Sc-375 (90); Economics-154 (80); Commerce-168 (50); Lib.& Inf. Sc.-241 (20); Chemistry-151 (40); Earth Science-76 (16) ti hohi ahi. Hetding khat chu tukum chu ILP boina jeh-a Application ana kithah man talou tampi um nalai ahin, boina umlou hileh hiche sang a hi tamjo nalai maithei ahi.
Achung a kipe department-8 hohi ivet leh department khat a Master simna ding a hi alhangpi (average) a seat khat hi mi-5 kichu tina ahi. Ahin Fo. & Env. Sc. ho tobang a vang hin applicant leh seat ratio hi 1:22 vel apha jouve. Chule department dang toh bang lou in B.Ed a ding hin applicant atamlheh ji’n, 1000 chunglam ahiji. Hinlah Applicant ho lah-a department ni-le-thum a apply bolkop jong vang aum ji’e.
Hiti ho jouse hi ivet leh Manipur a Master course sim ding hi thilbai ahi tapoi tia lahthei ahi. IGNTU-RCM a seat capacity leh Department lhomcha ahi nalai in; Sangai International University, Sports University, chule DM University ho la aki pan kit naipoi. Hijeh hin Manipur a Master degree sim nading’a mun kijen pen chu MU bou hi ahi nalaiye. Hindi, Manipuri, Mathematics, Statistics chule Dance (Manipuri) ho a Master bolnom ho ding in vang MU lut ahahsa beh poi, ajeh chu hiche department ho a hin ST applicant atam ji poi.
Tua Under-graduate (BA/B.Sc/B.Com) sim nalai hon isuhmil lou ding uva dei um chu MU jeng a bon Master course lut abai tahlou a ahileh University hoi ho a lutding chu ahahsat ding hetsa ahi. Hiche hi Entrance Test, chule adg. ahah jeh ahi pon, applicant atamjeh ahi joi. Hiche a kon lahdoh thei khat chu; Graduation abol sung a hoitah a lekha hinsim khat ding a University lut ding chu hahsa lou ahi. Hinlah amin mai mai a hinsim ho ding a vang hung hahsa thei ahi. Hijeh chun tu’a Graduation bol nalai hon khonung changei ding ve pum’a phate a lekha isim diu hi dei-um ahi. Ajeh chu kum-thum, kum-li course khat hung kisim a Master kisen lut joulou ding kiti chu ichangei hamkhat a ei-sulungneo (discourage) a pangthei ahi.
Graduation bol nalai hon Master sim ding akhohsah bang a Senior Secondary (XI/XII) simlai hon College agal dot a, High School (Secondary) simlai honjong Higher Secondary agalvet angaiye.
Alhangpi a MU a department hon Entrance Test a achepi hi: Mark 100 lah-a 50% hi Entrance Test mark a kive a; adang 50 hi thil dang dang a kive ji ahi. Hiche ho hi Graduation Mark (50%), Honours (7%), NCC (C-Certificate) or NSS (2%), Sports(2%) tiho hi hiji ahi.
Hiche hi ivet leh MU a lut nading in Honours lah-a Graduation a mark (%) hoisah ding, chule ahithei leh NCC/NSS certificate nei ding hi apoimo lheh-e. Hiche ho kalval a apoimo pen chu Entrance Test hoitah a bolding hi ahi. Melchih ding khat chu India sung a Institution jouse Entrance kibol dan kibang lou ahi jeh in ilut nomna University/College a Entrance kilah dan hettei ding hi thilpha ahi.
Simlai jousen igelcheh diuva deisah chu Lekha simsang hi manna umlou ahi. Lekha simsang jeh a kisih aum ngai pon, Lekha simsang lou jeh a kisih vang atam’e. Professional leh Vocational Line; ahi lou leh Graduation chai a Competitive lam a kicheh tah-a cheding ihi ngal louleh Master sim chu aphatna tampi um ahi. Chujong leh i-society sung uva hi Lekha simsang atam masang a khantouna umlou ding ahi.
Hiche article a MU chanchin hung kitah lang nalo pen hi ei-thinglhang mite atamlang in History, Economics, Geography, Political Science kalval a Social Science subject umlou; chule Physics, Chemistry, Biology, Mathematics kalval a Science subject dang umlou tobang a igel pauhi themkhat beh ikhel uva hiche ho kalval a lunggel igel thei nading’u deisah jal ahi. MU a bon Department leh Centre hijat aum thei leh University thupi tah tah ho a ijat apha tadem?***
(Article written for KHOHUI Monthly News Magazine)

Comments

Popular posts from this blog

Mukt Shabd Journal: Is it a Fake Journal?

What have the Meiteis Benefitted through this Conflict?

Khangdong ho ding’a kitilkhou nathei tah Bosco hinkho